marți, 28 septembrie 2010

Ladyhawke (1985)




Is ingrozitor de presat de timp (scriu la 4:30 AM ...). Ideea de ansamblu e next: I'm moving ceva mai la vest o perioada (cum am mai zis in cateva postari trecute) si n-am nici cea mai vaga idee cand o sa am net cat de cat stabil ... si timp de vazut filme + materia prima necesara (= filmu' in sine) nici nu mai zic. Asa ca am zis sa ma asigur de intrarea (inca) saptamanala cat mai sunt prin interiorul granitelor. Din pacate n-am reusit sa mai vad nici un film asa ca apelez la resurse mai vechi si pe fuga ... dar merita ;)

A bit of fantasy ... a bit old but good ... cam asa s-ar rezuma in cateva cuvinte "Ladyhawke". Intr-un gen care a ajuns la apogeu cu "Lord of the Rings" si a coborat destul de vertiginos ca nivel dupa din inertia comerciala cauzata de nisa (cu exceptii totusi - "Stardust" de exemplu), filmul de fata e undeva pe la inceputuri ... cand story-ul/feelingul era baza si restul venea clar dupa. Cu toate astea a adus ceva revolutionar in gen si e nedrept ca scriu scurt pe fuga ... da na' asta e ...

"Ladyhawke" e probabil unul din primele fantasy-uri care a bagat un strop ceva mai consistent de umor in zona asta, si in ciuda poate a trailerului si a fantasticului povestii da o senzatie destul de reala ca sa zic asa .. in sens pozitiv = nu-i chiar genul de film la care sa-ti dai ochii peste cap din 5 in 7 minute din cauza unui cliseu penibil. In plus, in amalgamul de genuri pe care reuseste sa le combine fara probleme se strecoara probabil una din cele mai faine love-story-uri pe care le-am vazut puse pe ecran (si in general cam greu prinde asa ceva in ce ma priveste :) ...). Pe scurt, el - Navarre, cavaler cu nu mai stiu ce titlu nobiliar, si ea - Isabeau, au fost blestemati de un episcop sa nu fie niciodata impreuna = ziua el e om, ea soim (de unde si titlul), noaptea el e lup, ea e om. Ei ... in poveste apare un individ cu veleitati nu foarte ortodoxe = de hot, ce in ciuda prezentarii ocupa un post de intermediar/ajutor de nadejde in toata problema pana intr-un final cand ... ( hai ca nu-i greu de ghicit :) ). In rest, ce sa mai zic ... roluri excelente: Rutger Hauer, Michelle Pfeiffer, Matthew Broderick, o imagine dementiala ... in '85 avand in vedere lipsa de efecte era si cazul - Vittorio Storaro ("The Last Emperor", "Apocalypse Now"), si regie de film de actiune pliata perfect pe fantasy - Richard Donner ("Lethal Weapon" series, "13th Warrior", "Superman", many more ...)

Rating: 5 out of 5






PS: Is destul de convins ca filmul de fata la de cate ori a fost dat pe la TV probabil nu reprezinta cine stie ce noutate ... so again sorry but I'm writing in a hurry ... pe langa asta am preferat si din cateva motive personale sa ma opresc saptamana asta insa la ceva din genul care cred ca e cel mai aproape de motto-ul blogului (from "Neverending Story"), motto care probabil e una din cele mai deep si frumoase metafore pe care le-am auzit vreodata intr-un film (by the way - m-am obosit sa pun si varianta video finally). So .. o sa ma chinui sa ma tin cu dintii si in perioada next de scris ... cat de bine/rau mi-o iesi ;) in conditiile de prin introducere (o fi traficul "urias" pe care ma tem sa-l pierd :-p)...

I'll be back ;) (next week I hope)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu